În activitatea economică, nu toate dificultățile financiare înseamnă insolvență. Există o fază premergătoare, adesea ignorată de antreprenori, în care societatea nu mai dispune de lichidități suficiente pentru a-și achita datoriile curente — fază numită insolvabilitate. Aceasta reprezintă un semnal de alarmă juridic și economic, iar continuarea activității în aceste condiții poate atrage consecințe grave, inclusiv răspunderea personală a administratorilor. Ce face ca o societate să fie insolvabilă și care sunt consecințele juridice?

---

🔹 Ce înseamnă „insolvabilitate”?

În limbaj juridic, insolvabilitatea desemnează starea patrimonială în care o persoană juridică nu mai are active suficiente pentru a-și acoperi datoriile.
Cu alte cuvinte, datoriile depășesc activul patrimonial, iar societatea nu mai are resursele necesare pentru a-și achita obligațiile exigibile.

⚖️ Temei legal: noțiunea de „insolvabilitate” nu este definită expres în Legea nr. 85/2014, dar derivă din dispozițiile Codului de procedură fiscală (art. 265) și din practica instanțelor în materia executării silite și a falimentului.

Este, în esență, un concept economic și juridic de fapt, folosit de autorități (ANAF, instanțe, practicieni în insolvență) pentru a evalua dacă o societate mai poate fi redresată sau trebuie lichidată.

---

🔹 Insolvabilitate vs. Insolvență – diferența esențială

Criteriu	Insolvabilitate	Insolvență
Natura	Situație de fapt (economică)	Situație juridică declarată prin hotărâre a tribunalului
Semnificație	Lipsă de lichidități și active suficiente	Incapacitate dovedită de plată a datoriilor exigibile
Intervenția legii	Se declară de organul fiscal	Se deschide procedura prevăzută de Legea 85/2014
Remediu	Redresare financiară, capitalizare, fuziune	Reorganizare sau faliment, sub supravegherea instanței
Responsabilitate	Se poate angaja răspunderea administratorului dacă ascunde starea reală	Se poate atrage răspunderea persoanelor culpabile de starea de insolvență

Astfel, insolvabilitatea precede de regulă insolvența.
Este momentul în care încă se pot lua măsuri de prevenire și restructurare (acord de restructurare, concordat preventiv).

---

🔹 Cum se constată insolvabilitatea?

Insolvabilitatea poate fi constatată:

• de organele fiscale, atunci când din evidențele contabile și din analiza patrimoniului rezultă că societatea nu are bunuri executabile;
• de practicienii în insolvență, în cadrul unei proceduri de verificare preliminară;
• de instanță, în cadrul proceselor privind răspunderea administratorilor;
• sau de însuși administratorul firmei, care are obligația legală de a declara insolvența atunci când nu mai poate plăti datoriile.

Conform art. 66 din Legea nr. 85/2014, administratorul are obligația să ceară deschiderea procedurii de insolvență în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență.

---

🔹 Consecințele juridice ale insolvabilității

1. ⚠️ Răspunderea administratorilor

Administratorii care continuă activitatea unei societăți insolvabile fără a solicita deschiderea procedurii de insolvență pot fi trași la răspundere pentru agravarea pasivului sau ascunderea stării reale a patrimoniului.
Această răspundere este reglementată de art. 169 din Legea 85/2014, care permite atragerea răspunderii patrimoniale personale.

2. 🚫 Restricții și sancțiuni

Autoritățile fiscale pot considera o firmă insolvabilă ca fiind necooperantă, ceea ce duce la:

• anularea codului de TVA,
• imposibilitatea de a emite facturi deductibile,
• înscrierea în Registrul contribuabililor inactivi/insolvabili,
• refuzul de a acorda eșalonări sau restructurări fiscale.

3. 📉 Pierderea încrederii comerciale

O firmă declarată insolvabilă pierde încrederea partenerilor și accesul la finanțare.
Băncile, instituțiile de credit și furnizorii verifică în mod curent statutul fiscal și patrimonial al societăților.

4. ⚖️ Deschiderea procedurii de insolvență sau faliment

Dacă insolvabilitatea persistă și societatea nu își poate onora obligațiile, creditorii pot solicita deschiderea procedurii de insolvență.
În practică, insolvabilitatea este considerată premisa directă a falimentului, dacă nu sunt luate măsuri de redresare.

---

🔹 Ce pot face asociații și administratorii unei societăți insolvabile?

În fața unei stări de insolvabilitate, administratorii au obligația de a acționa cu diligența unui bun profesionist.
Măsurile recomandate sunt:
✅ analiza situației financiare cu un expert sau practician în insolvență;
✅ notificarea organului fiscal privind dificultățile temporare de plată;
✅ inițierea procedurii de concordat preventiv sau acord de restructurare (în condițiile Legii 85/2014);
✅ solicitarea deschiderii procedurii de insolvență dacă situația este ireversibilă;
✅ evitarea oricărei tranzacții care ar prejudicia creditorii (transferuri de active, plăți preferențiale etc.).

---

🔹 Insolvabilitatea – un semnal de acțiune, nu de abandon

În viziunea MBS INSOLV CONSULT SPRL, insolvabilitatea nu trebuie privită ca un capăt de drum, ci ca un semnal de reorganizare.
Multe companii pot fi salvate dacă reacționează la timp și aleg soluțiile juridice potrivite – restructurare, fuziune, capitalizare sau reorganizare prin plan.

Neglijarea semnalelor financiare și juridice poate transforma însă o dificultate temporară într-un faliment inevitabil.

---

🔹 Concluzie

O societate devine insolvabilă atunci când datoriile depășesc capacitatea reală de plată, iar patrimoniul nu mai acoperă pasivul.
Este o stare de risc juridic major, care, dacă nu este gestionată corect, conduce la insolvență, dizolvare și posibil, la răspundere personală.

Pentru antreprenori, cea mai bună strategie nu este amânarea, ci consultarea rapidă cu un specialist în insolvență și redresare.

---

✍️ Articol redactat de echipa MBS INSOLV CONSULT SPRL

Contactează-ne!