Planul de restructurare în procedura concordatului preventiv – fundamentul redresării juridice

În dreptul românesc, planul de restructurare este documentul central care dă viață procedurii de concordat preventiv — o soluție juridică elegantă și eficientă pentru companiile care trec prin dificultăți financiare, dar își doresc să evite insolvența.

Este, în esență, strategia juridico-economică prin care o firmă viabilă își redobândește echilibrul financiar, protejându-și activitatea și parteneriatele comerciale.

🔹 1. Ce este planul de restructurare?

Potrivit art. 24 din Legea nr. 85/2014, planul de restructurare este documentul care conține:

propunerea de reeșalonare, reducere sau conversie a creanțelor;
măsurile operaționale și financiare prin care debitorul își redresează activitatea;
proiecțiile financiare și calendarul de implementare.

Scopul planului este dublu:
1️⃣ redresarea activității debitorului, astfel încât acesta să poată continua operațiunile comerciale;
2️⃣ maximizarea recuperării creanțelor pentru creditori, într-un mod controlat și predictibil.

🔹 2. Cine elaborează planul de restructurare?

Planul de restructurare este elaborat de:

debitor, cu sprijinul unui practician în insolvență desemnat ca administrator concordatar;
în colaborare cu principalii creditori;

Administratorul concordatar are rolul de mediator între debitor și creditori și asigură conformitatea planului cu legislația, realismul proiecțiilor și respectarea drepturilor creditorilor.

🔹 3. Etapele premergătoare elaborării planului

Elaborarea planului de restructurare presupune o analiză complexă a situației financiare, juridice și operaționale a companiei.
În mod practic, se parcurg următoarele etape:

🔸 a) Diagnostic financiar și juridic

Se analizează:

structura activelor și pasivelor;
fluxurile de numerar și gradul de lichiditate;
creanțele certe și exigibile;
contractele aflate în derulare și clauzele care pot fi renegociate.

🔸 b) Consultarea creditorilor

Administratorul concordatar poate asista debitorul la negocieri cu acei creditori ale căror creanțe sunt afectate și care urmează a vota planul. Organizează întâlniri cu creditorii semnificativi pentru a evalua disponibilitatea acestora de a susține un plan de restructurare.
Transparența este esențială — creditorii trebuie să înțeleagă planul, să aibă încredere și să îl voteze ulterior.

🔸 c) Definirea măsurilor de redresare

Pe baza diagnosticului, se stabilesc măsuri concrete:

ajustări de costuri și reorganizarea fluxurilor interne;
renegocierea contractelor și reeșalonarea datoriilor;
vânzarea de active neesențiale;
atragerea de capital nou sau convertirea datoriilor în acțiuni/părți sociale (debt-to-equity swap);
modificări structurale ale companiei (fuziuni, divizări, schimbarea obiectului de activitate etc.).

🔹 4. Conținutul planului de restructurare

Conform art. 26 din Legea nr. 85/2014, planul de restructurare trebuie să includă, în mod obligatoriu și:

🔸 1️⃣ Situația financiară actuală a debitorului

Bilanțurile contabile, analiza activelor, creanțelor și datoriilor, fluxurile de numerar.

🔸 2️⃣ Cauzele care au generat dificultatea financiară

Ex: pierderea unor contracte strategice, creșterea costurilor, scăderea cererii, litigii sau dezechilibre fiscale.

🔸 3️⃣ Măsurile propuse pentru redresare

Pot fi de natură:

financiară (reeșalonări, reduceri, conversii de datorii);
operațională (optimizări, reorganizare internă);
strategică (renunțarea la activități neprofitabile, atragerea de investitori).

🔸 4️⃣ Termenele și modalitatea de implementare

Planul trebuie să precizeze exact calendarul măsurilor propuse și modul în care se vor realiza plățile către creditori.

🔸 6️⃣ Categorii de creditori

Legea prevede gruparea creditorilor în categorii:

creanțe bugetare,
creanțe salariale,
creanțe garantate,
creanțe chirografare.

Fiecare categorie trebuie tratată echitabil, cu respectarea tratamentului corect si echitabil.

🔹 5. Durata și aprobarea planului de restructurare

Planul trebuie elaborat și transmis creditorilor în termen de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii.
Aprobarea se face prin votul creditorilor – din totalul creanțelor afectate.

După aprobarea de către creditori, planul este omologat de judecătorul-sindic.
Din acel moment, devine obligatoriu pentru toate părțile (inclusiv pentru creditorii care au votat împotrivă).

🔹 6. Implementarea și monitorizarea planului

După omologare, planul intră în faza de implementare.
Pe toată durata concordatului preventiv (maximum 48, cu posibilitate de prelungire cu inca 12 luni), debitorul:

continuă activitatea economică sub supravegherea administratorului concordatar;
efectuează plățile conform graficului;
raportează periodic progresul către instanță și către creditori, precum și administratorului concordatar situațiile financiare trimestriale, acesta urmând a iîtocmi un raport de monitorizare pe care-l va comunica creditorilor ale căror creanțe sunt afectate).

🔹 8. Beneficiile unui plan de restructurare realist

Un plan de restructurare bine conceput aduce avantaje majore pentru toate părțile implicate:

Pentru debitor:

suspendarea executărilor silite;
menținerea controlului asupra societății;
protejarea reputației și a relațiilor comerciale.

Pentru creditori:

recuperarea totală sau parțială, dar predictibilă a creanțelor;
evitarea costurilor și a duratei lungi a unei proceduri de insolvență;
menținerea parteneriatului economic cu debitorul.

Pentru economie:

menținerea locurilor de muncă și a activității comerciale;
protejarea circuitului economic local;
o cultură juridică bazată pe prevenție, nu pe sancțiune.

🔹 9. Rolul administratorului concordatar – cheia succesului

Administratorul concordatar (practician în insolvență autorizat UNPIR) este garantul echilibrului între interesele debitorului și ale creditorilor.
La MBS INSOLV CONSULT SPRL, experiența în administrarea a sute de proceduri de insolvență și redresare juridică ne permite să:

analizăm realist capacitatea de redresare a companiei;
construim planuri de restructurare sustenabile;
menținem încrederea creditorilor și a instanței;
și să ghidăm antreprenorul pe drumul redresării, nu al falimentului.

🔹 Concluzie

Planul de restructurare este mai mult decât un document juridic — este o strategie de redresare și încredere.
El reprezintă dovada maturității unei companii care recunoaște dificultățile, dar alege să acționeze din timp, cu sprijin profesionist.

Într-o economie sănătoasă, prevenția juridică este cea mai valoroasă formă de protecție.
Iar concordatul preventiv, cu un plan de restructurare realist și bine gestionat, este instrumentul prin care o firmă poate trece de la impas la stabilitate.