Salariul reprezintă principalul mijloc de existență pentru majoritatea angajaților. Din acest motiv, legislația română acordă o protecție specială creanțelor salariale, inclusiv în situația în care angajatorul ajunge în dificultate financiară și intră într-o procedură de insolvență.
Mulți salariați consideră că, odată cu deschiderea procedurii de insolvență sau cu intrarea societății în faliment, drepturile salariale restante sunt pierdute definitiv. În realitate, cadrul legal oferă mecanisme prin care o parte dintre aceste creanțe pot fi recuperate.
În România, recuperarea creanțelor salariale este reglementată atât de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cât și de Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.
În acest ghid explicăm cine poate beneficia de protecția oferită de lege, ce creanțe pot fi recuperate, care este rolul practicianului în insolvență și cum funcționează Fondul de garantare.
Ce sunt creanțele salariale?
Creanțele salariale reprezintă drepturile bănești datorate salariaților în baza raporturilor de muncă.
Acestea pot include, în funcție de situația concretă:
-
salariile restante;
-
compensațiile prevăzute de lege sau de contractele colective ori individuale de muncă;
-
alte drepturi salariale stabilite potrivit legislației muncii.
Natura și întinderea creanțelor trebuie analizate în funcție de documentele existente și de prevederile legale aplicabile.
Ce se întâmplă cu salariații atunci când angajatorul intră în insolvență?
Deschiderea procedurii insolvenței nu conduce automat la încetarea contractelor individuale de muncă.
În funcție de situația societății și de etapa procedurii:
-
activitatea poate continua;
-
contractele individuale de muncă pot continua;
-
pot fi dispuse măsuri de reorganizare;
-
pot interveni concedieri, cu respectarea legislației muncii.
Fiecare situație trebuie analizată individual.
Creanțele salariale beneficiază de protecție specială
Legislația insolvenței acordă creanțelor salariale un regim juridic distinct.
Acest lucru are ca scop protejarea salariaților, care reprezintă una dintre categoriile cele mai vulnerabile în cazul dificultăților financiare ale angajatorului.
În plus față de regulile prevăzute de Legea nr. 85/2014, salariații pot beneficia, în anumite condiții, de mecanismul instituit prin Legea nr. 200/2006.
Ce este Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale?
Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este un mecanism creat pentru protejarea salariaților ale căror drepturi salariale nu mai pot fi achitate din cauza insolvenței angajatorului.
Fondul este reglementat de Legea nr. 200/2006 și permite plata anumitor creanțe salariale, în limitele și condițiile prevăzute de lege.
Scopul acestui mecanism este diminuarea impactului social produs de insolvența angajatorilor.
Cine poate beneficia de Fondul de garantare?
În principiu, pot beneficia de protecția oferită de Legea nr. 200/2006 salariații angajatorilor împotriva cărora a fost deschisă procedura insolvenței, în condițiile prevăzute de actul normativ.
Condițiile concrete trebuie analizate în funcție de:
-
existența raportului de muncă;
-
situația procedurii de insolvență;
-
tipul creanțelor solicitate;
-
documentele justificative.
Ce creanțe salariale pot fi acoperite?
Legea nr. 200/2006 stabilește categoriile de creanțe salariale care pot fi suportate din Fondul de garantare.
În funcție de situația concretă și în limitele prevăzute de lege, acestea pot include:
-
salarii restante;
-
compensații bănești;
-
alte drepturi salariale expres prevăzute de lege.
Nu orice sumă datorată de angajator este automat suportată din Fond.
Există limite privind plata creanțelor?
Da.
Fondul de garantare nu acoperă în mod nelimitat toate obligațiile salariale restante.
Legea nr. 200/2006 stabilește:
-
categoriile de creanțe acoperite;
-
perioada pentru care pot fi acordate plățile;
-
plafonul maxim aplicabil.
Din acest motiv, fiecare caz trebuie analizat individual.
Ce rol are practicianul în insolvență?
Practicianul în insolvență are un rol important în procedură.
În funcție de atribuțiile prevăzute de lege și de stadiul procedurii, acesta poate:
-
verifica situația creanțelor salariale;
-
întocmi documentația necesară;
-
colabora cu instituțiile competente;
-
furniza informațiile necesare pentru accesarea mecanismelor prevăzute de Legea nr. 200/2006.
Rolul concret diferă în funcție de fiecare procedură.
Salariații trebuie să se înscrie la masa credală?
Creanțele salariale fac parte din procedura insolvenței și sunt tratate potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2014.
Modalitatea concretă de înscriere și de verificare a acestora trebuie analizată în funcție de particularitățile fiecărei proceduri.
Ce se întâmplă dacă societatea se reorganizează?
În reorganizarea judiciară, activitatea societății poate continua.
Prin urmare:
-
salariații își pot continua activitatea;
-
drepturile salariale curente trebuie respectate potrivit cadrului legal;
-
creanțele anterioare deschiderii procedurii sunt tratate potrivit regulilor insolvenței.
Fiecare plan de reorganizare poate conține măsuri specifice privind activitatea societății și personalul acesteia.
Ce se întâmplă dacă societatea intră în faliment?
Falimentul urmărește lichidarea patrimoniului societății.
În această etapă:
-
activele sunt valorificate;
-
creanțele sunt plătite potrivit ordinii prevăzute de lege;
-
creanțele salariale beneficiază de regimul juridic stabilit de Legea nr. 85/2014;
-
poate deveni incident și mecanismul prevăzut de Legea nr. 200/2006.
Fondul de garantare și masa credală sunt același lucru?
Nu.
Cele două mecanisme au roluri diferite.
Fondul de garantare reprezintă un mecanism de protecție socială reglementat prin Legea nr. 200/2006.
Masa credală reprezintă totalitatea creanțelor admise în procedura insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014.
Cele două instituții juridice nu trebuie confundate.
Ce documente sunt necesare?
În funcție de situația concretă, pot fi necesare:
-
contractul individual de muncă;
-
statele de plată;
-
documente privind drepturile salariale;
-
documente întocmite în procedura insolvenței;
-
alte înscrisuri prevăzute de legislația aplicabilă.
Documentația diferă de la un caz la altul.
Cât durează recuperarea creanțelor salariale?
Nu există un termen unic aplicabil tuturor situațiilor.
Durata depinde de numeroși factori, printre care:
-
etapa procedurii insolvenței;
-
documentele existente;
-
verificarea creanțelor;
-
procedurile administrative prevăzute de Legea nr. 200/2006.
Salariații trebuie să formuleze cereri individuale?
Procedura concretă diferă în funcție de situația fiecărei societăți și de mecanismul juridic aplicabil.
Din acest motiv, este recomandată analizarea fiecărui caz în raport cu prevederile Legii nr. 200/2006 și ale Legii nr. 85/2014.
Ce se întâmplă cu drepturile salariale neacoperite de Fond?
Fondul de garantare nu înlocuiește procedura insolvenței.
Drepturile salariale care nu sunt acoperite prin mecanismul prevăzut de Legea nr. 200/2006 sunt analizate și tratate potrivit regulilor aplicabile în procedura insolvenței.
Greșeli frecvente
În practică apar frecvent următoarele situații:
-
salariații cred că își pierd automat toate drepturile;
-
se confundă Fondul de garantare cu procedura insolvenței;
-
nu sunt solicitate informațiile necesare privind procedura;
-
nu sunt prezentate documentele justificative;
-
există confuzii privind drepturile care pot fi acoperite din Fond.
O informare corectă poate evita numeroase neclarități.
Rolul practicianului în insolvență
Practicianul în insolvență are un rol important în administrarea procedurii și în relația cu salariații.
În funcție de atribuțiile conferite de lege, acesta poate:
-
verifica creanțele salariale;
-
întocmi documentele necesare;
-
furniza informații privind procedura;
-
colabora cu instituțiile competente;
-
asigura respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 85/2014.
Concluzie
Legislația română oferă salariaților un nivel ridicat de protecție în situația în care angajatorul intră în procedura insolvenței. Pe lângă mecanismele prevăzute de Legea nr. 85/2014, Legea nr. 200/2006 instituie Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, prin care anumite drepturi pot fi achitate în condițiile și limitele stabilite de lege.
Fiecare situație trebuie analizată individual, deoarece categoria creanțelor, documentele existente, etapa procedurii și condițiile prevăzute de actele normative aplicabile pot influența modalitatea de recuperare a drepturilor salariale.
Întrebări frecvente
Salariații își pierd automat salariile dacă firma intră în insolvență?
Nu. Legislația prevede mecanisme de protecție pentru creanțele salariale, iar fiecare situație trebuie analizată în funcție de cadrul legal aplicabil.
Ce este Fondul de garantare?
Este mecanismul reglementat de Legea nr. 200/2006 prin care anumite creanțe salariale pot fi plătite în condițiile prevăzute de lege.
Fondul acoperă toate drepturile salariale?
Nu. Legea stabilește expres ce creanțe pot fi suportate și în ce limite.
Ce rol are practicianul în insolvență?
Acesta administrează procedura potrivit atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 85/2014 și poate îndeplini demersurile prevăzute de lege în legătură cu creanțele salariale.
